Vitamine, minerale, suplimente

Ajută vitamina C la răceală?

Vitamina C luată zilnic nu te ferește de răceală și o scurtează doar puțin. Luată abia după ce ai răcit, nu a avut un efect constant.

Citrice întregi și tăiate în jumătăți, pe o masă de lemn deschisă la culoare
Foto: NiiObodai, Pixabay

Vitamina C de care ai nevoie o iei ușor din legume și fructe, chiar și iarna. Dacă vrei totuși un supliment în sezonul răcelilor, e puțin probabil ca o doză sub 1.000 mg pe zi⁠ să-ți facă rău.

Previne vitamina C răceala dacă o iei zilnic?

Vitamina C luată zilnic nu i-a ferit de răceală pe oamenii obișnuiți. În studiile adunate de Cochrane, aproape 11.000 de oameni au luat fie vitamina C, fie o pastilă fără nimic în ea. Cei care au luat vitamina C au răcit aproape la fel de des⁠.

Răcelile lor au fost în schimb puțin mai scurte: cu 8% la adulți și cu 14% la copii⁠. Un adult răcește de 2–3 ori pe an, iar o răceală trece de obicei în una sau două săptămâni⁠. La o răceală de o săptămână, 8% înseamnă cam o jumătate de zi.

Cei care au luat cel puțin 1 g pe zi au avut răceli cu 15% mai ușoare și mai puține zile cu simptome puternice⁠. Chiar autorii acestor analize recunosc însă că nu e practic⁠ să iei 1 g pe zi luni întregi pentru câteva răceli pe an.

Vitamina C a scăzut numărul răcelilor într-o singură situație: în perioadele scurte de efort fizic foarte mare. La maratoniști, schiori și soldați aflați la exerciții în zone subarctice, riscul de răceală s-a înjumătățit⁠. Au fost însă doar cinci studii, cu aproape 600 de oameni. Autorii analizei Cochrane spun că un supliment zilnic nu se justifică⁠ pentru majoritatea oamenilor, dar poate fi util în astfel de perioade.

Ajută vitamina C dacă o iei abia când ai răcit?

Luată abia după primele simptome, vitamina C nu a avut un efect constant⁠ asupra duratei și gravității răcelii. Studiile de acest fel sunt puține și niciunul nu s-a făcut pe copii⁠. Un studiu mare pe adulți a găsit totuși un beneficiu la 8 g⁠ luate în prima zi de răceală.

Două studii din anii '70 au găsit că 6–8 g pe zi scurtează răceala de două ori mai mult⁠ decât 3–4 g. Sunt însă doze de zeci de ori peste necesarul zilnic, iar de la 3–4 g pe zi pot apărea probleme digestive⁠.

De câtă vitamină C ai nevoie și din ce alimente o iei

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) socotește că un bărbat adult are nevoie de 110 mg de vitamina C pe zi, iar o femeie, de 95 mg⁠. În sarcină, necesarul crește la 105 mg, iar în perioada alăptării, la 155 mg⁠. Acoperi ușor necesarul din mâncare:

  • Un ardei gras roșu crud, de mărime medie, are aproximativ 150 mg⁠, mai mult decât îți trebuie într-o zi.
  • O portocală are 70 mg⁠, iar un kiwi, 64 mg⁠: împreună trec de necesarul zilnic.
  • Broccoli crud are 89 mg la 100 g⁠, căpșunile, 59 mg⁠, iar varza albă crudă, 37 mg⁠.
  • Măceșele crude au 426 mg la 100 g⁠, iar cătina, în jur de 400 mg⁠. Un suc de măceșe păstrat la frigider nu mai avea însă vitamina C⁠ după șase săptămâni.
  • Varza murată la conservă mai are 15 mg la 100 g⁠. Într-un experiment, după 1–3 luni la frigider, vitamina C din varza murată a scăzut mult⁠.
  • Felia de lămâie din ceai aduce doar vreo 4 mg⁠.

Cum gătești legumele ca să păstreze vitamina C

Vitamina C trece în apa în care fierbi legumele, așa că păstrezi mai mult din ea dacă le gătești puțin timp, în puțină apă⁠. În două experimente, broccoli fiert 5 minute a pierdut o treime⁠, respectiv aproape jumătate din vitamina C. Gătit la abur sau la microunde, nu a pierdut nimic măsurabil⁠. Cartofii fierți 20 de minute au păstrat cam jumătate din vitamina C, iar spanacul fiert 5 minute, doar 40%⁠.

Dacă mănânci și zeama, ca la ciorbe și supe, poți păstra și vitamina C trecută în apă⁠. Legumele și fructele congelate au avut cel puțin tot atâta vitamină C⁠ cât cele proaspete păstrate la frigider, așa că iarna broccoli sau căpșunile congelate sunt o alegere bună.

Dacă vrei un supliment de vitamina C

Vitamina C din pastile e aceeași moleculă cu cea din fructe și, la oameni, s-a absorbit la fel de bine⁠. Vitamina C „naturală” nu are deci un avantaj dovedit. În studii mici, vitamina C lipozomală a ridicat nivelul din sânge mai mult decât cea obișnuită, dar nu se știe dacă asta contează⁠.

La voluntari sănătoși, corpul a absorbit complet 200 mg luate deodată⁠. De la 500 mg, a absorbit mai puțin și a eliminat surplusul prin urină⁠.

Dacă ai tensiune mare, alege comprimate obișnuite, nu efervescente: acestea pot conține mult sodiu. Un comprimat efervescent de paracetamol poate avea, de exemplu, aproape 400 mg de sodiu⁠, o cincime din limita de 2.000 mg pe zi⁠ recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Oamenii care luau medicamente efervescente sau solubile cu sodiu au avut mai des accidente vasculare cerebrale și tensiune mare⁠ decât cei care luau aceleași medicamente fără sodiu.

Pe ambalaj poate scrie că vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. E o mențiune permisă în Uniunea Europeană⁠, dar nu înseamnă că te ferește de răceală. Procentul de pe etichetă e calculat față de 80 mg pe zi⁠.

Câtă vitamină C e prea multă și cine trebuie să fie atent

EFSA nu a stabilit o limită maximă pentru vitamina C, pentru că datele nu ajung⁠. Până la aproximativ 1 g pe zi din suplimente nu au apărut probleme digestive, dar la 3–4 g pe zi pot apărea balonare, gaze, diaree și colici⁠. Peste 1 g pe zi, corpul nu mai absoarbe aproape nimic în plus⁠.

Bărbații care iau suplimente trebuie să țină cont de riscul de pietre la rinichi. Trei studii au urmărit aproape 200.000 de americani. Bărbații care luau zilnic cel puțin 1.000 mg din suplimente au avut un risc cu 19% mai mare⁠ decât cei care nu luau. Într-un studiu suedez, riscul a fost aproape dublu⁠ la bărbații care luau suplimente. La femei și în cazul vitaminei C din mâncare, legătura nu a apărut⁠. Sunt asocieri, nu dovada că vitamina C provoacă pietrele.

Dacă ai avut pietre la rinichi, ai hemocromatoză (prea mult fier în corp) sau talasemie, vorbește cu medicul înainte să iei suplimente. EFSA îi numără pe acești oameni printre grupurile cu risc mai mare⁠, iar vitamina C crește absorbția fierului⁠.

Surse

  1. [1]NHS. Vitamins and minerals: Vitamin CSfaturile serviciului britanic de sănătate: necesar, surse, doze mari
  2. [2]Hemilä H, Chalker E. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database Syst Rev. 2013;(1):CD000980Analiză Cochrane a studiilor cu placebo · 11.306 participanți pentru prevenție · 9.745 de răceli pentru durată
  3. [3]MedlinePlus. Common ColdPagina Bibliotecii Naționale de Medicină a SUA despre răceală: câte răceli pe an, cât durează
  4. [4]Hemilä H, Chalker E. Vitamin C reduces the severity of common colds: a meta-analysis. BMC Public Health. 2023;23(1):2468Analiză a 10 studii · cel puțin 1 g pe zi · oameni sănătoși
  5. [5]Hemilä H, Chalker E. Vitamin C for the common cold and pneumonia. Pol Arch Intern Med. 2025;135(1):16926Trecere în revistă a studiilor despre vitamina C, răceală și pneumonie
  6. [6]EFSA NDA Panel. Opinion related to the Tolerable Upper Intake Level of Vitamin C (L-Ascorbic acid, its calcium, potassium and sodium salts and L-ascorbyl-6-palmitate). EFSA J. 2004;2(5):59Evaluarea EFSA a dozelor mari: efecte digestive, rinichi, fier
  7. [7]EFSA. Summary of Dietary Reference Values, version 4, 2017Necesarul zilnic stabilit pentru Uniunea Europeană
  8. [8]USDA FoodData Central. Peppers, sweet, red, raw (FDC 170108)Vitamina C din ardeiul gras roșu
  9. [9]USDA FoodData Central. Oranges, raw, all commercial varieties (FDC 169097)Vitamina C din portocale
  10. [10]USDA FoodData Central. Kiwifruit, green, raw (FDC 168153)Vitamina C din kiwi
  11. [11]USDA FoodData Central. Broccoli, raw (FDC 170379)Vitamina C din broccoli crud
  12. [12]USDA FoodData Central. Strawberries, raw (FDC 167762)Vitamina C din căpșuni
  13. [13]USDA FoodData Central. Cabbage, raw (FDC 169975)Vitamina C din varza albă crudă
  14. [14]USDA FoodData Central. Rose Hips, wild (Northern Plains Indians) (FDC 168998)Vitamina C din măceșe sălbatice crude · o singură probă
  15. [15]Gutzeit D et al. Vitamin C content in sea buckthorn berries (Hippophaë rhamnoides L. ssp. rhamnoides) and related products: a kinetic study on storage stability and the determination of processing effects. J Food Sci. 2008;73(9):C615-C620Experiment de laborator · fructe și sucuri de cătină · pierderile la procesare și păstrare
  16. [16]Peña F et al. Stability of Bioactive Compounds and Antioxidant Activity in Rosehip Juice (Rosa spp.). Molecules. 2024;29(11):2448Experiment · suc de măceșe din Chile · urmărit opt luni
  17. [17]USDA FoodData Central. Sauerkraut, canned, solids and liquids (FDC 169279)Vitamina C din varza murată la conservă, cu zeamă
  18. [18]Peñas E et al. Chemical evaluation and sensory quality of sauerkrauts obtained by natural and induced fermentations at different NaCl levels from Brassica oleracea Var. capitata Cv. Bronco grown in eastern Spain. Effect of storage. J Agric Food Chem. 2010;58(6):3549-3557Experiment · varză murată în laborator · păstrată 1–3 luni la frigider
  19. [19]USDA FoodData Central. Lemons, raw, without peel (FDC 167746)Vitamina C din lămâie
  20. [20]Lee S et al. Effect of different cooking methods on the content of vitamins and true retention in selected vegetables. Food Sci Biotechnol. 2018;27(2):333-342Experiment de laborator · 10 legume fierte, opărite, gătite la abur și la microunde
  21. [21]Yuan GF et al. Effects of different cooking methods on health-promoting compounds of broccoli. J Zhejiang Univ Sci B. 2009;10(8):580-588Experiment de laborator · broccoli gătit 5 minute în cinci feluri
  22. [22]Coe S, Spiro A. Cooking at home to retain nutritional quality and minimise nutrient losses: A focus on vegetables, potatoes and pulses. Nutr Bull. 2022;47(4):538-562Trecere în revistă a fundației britanice pentru nutriție despre gătitul legumelor
  23. [23]Bouzari A et al. Vitamin retention in eight fruits and vegetables: a comparison of refrigerated and frozen storage. J Agric Food Chem. 2015;63(3):957-962Experiment · opt legume și fructe, proaspete la frigider sau congelate
  24. [24]Carr AC, Vissers MC. Synthetic or food-derived vitamin C--are they equally bioavailable? Nutrients. 2013;5(11):4284-4304Trecere în revistă a studiilor care compară vitamina C sintetică cu cea din alimente
  25. [25]Carr AC. Do Liposomal Vitamin C Formulations Have Improved Bioavailability? A Scoping Review Identifying Future Research Directions. Basic Clin Pharmacol Toxicol. 2025;137(1):e70067Trecere în revistă a 10 studii mici cu vitamina C lipozomală
  26. [26]Levine M et al. Vitamin C pharmacokinetics in healthy volunteers: evidence for a recommended dietary allowance. Proc Natl Acad Sci U S A. 1996;93(8):3704-3709Experiment · 7 voluntari sănătoși internați 4–6 luni · doze zilnice de la 30 la 2.500 mg
  27. [27]George J et al. Association between cardiovascular events and sodium-containing effervescent, dispersible, and soluble drugs: nested case-control study. BMJ. 2013;347:f6954Studiu pe 1.292.337 de pacienți din Marea Britanie · urmăriți în medie 7 ani
  28. [28]World Health Organization. Sodium reductionLimita de sodiu recomandată de Organizația Mondială a Sănătății
  29. [29]Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permiseCe are voie să scrie pe ambalajul unui aliment sau al unui supliment
  30. [30]Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, anexa XIIIValorile de referință față de care se calculează procentele de pe etichetă
  31. [31]Ferraro PM et al. Total, Dietary, and Supplemental Vitamin C Intake and Risk of Incident Kidney Stones. Am J Kidney Dis. 2016;67(3):400-407Trei studii pe populație · 197.271 de americani · aproximativ 11 ani
Vezi toate sursele (31)

Dacă observi o greșeală în acest articol, scrie-ne.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Dacă ai o boală sau iei un tratament, întreabă-ți medicul înainte să schimbi ce mănânci sau să iei suplimente.