
Acidul folic înainte de sarcină: cât și de când să-l iei
Acidul folic luat înainte de sarcină scade mult riscul de spina bifida. Doza obișnuită e de 400 de micrograme pe zi, până în săptămâna 12 de sarcină.
Pentru oricine vrea să mănânce mai sănătos, fără mituri și fără marketing.

Acidul folic luat înainte de sarcină scade mult riscul de spina bifida. Doza obișnuită e de 400 de micrograme pe zi, până în săptămâna 12 de sarcină.




Câte porții pe zi, care contează mai mult și ce găsești ieftin, la noi, în fiecare sezon.

Afinele sunt bune de mâncat zilnic, dar nu sunt un remediu. Pigmenții lor sunt legați de un risc mai mic de infarct, însă experimentele au găsit efecte mici.

Se recomandă cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi, cam 400 de grame. Cartofii nu se pun la socoteală, iar sucul de fructe se pune doar o dată pe zi.

Două kiwi verzi sau vreo zece prune uscate pe zi ajută la constipație cam cât psyllium, un supliment de fibre, iar kiwiul are cele mai puține efecte neplăcute.
Ulei de măsline, nuci, semințe și pește gras: ce arată studiile mari despre grăsimile bune.

Avocado e legat de un risc mai mic de boli de inimă, dar nu ajută mai mult decât uleiul de măsline sau nucile. În experimente, un avocado pe zi nu a îngrășat.

O mână de nuci, alune sau migdale pe zi e legată de un risc mai mic de boli de inimă și scade puțin colesterolul. În experimente, nu i-a îngrășat pe oameni.

Peștele mâncat de una-două ori pe săptămână e legat de un risc mai mic de boli de inimă. Capsulele de omega-3 au ajutat inima foarte puțin în experimente.
Pâine integrală adevărată, ovăz, fasole și linte: fibrele pe care aproape toți le mâncăm prea puțin.

O porție de leguminoase pe zi scade colesterolul „rău” cu aproape 5%. Cine ține postul ortodox are colesterolul mai mic, dar mănâncă mai puțin calciu.

Cine mănâncă multe fibre are mai rar boli de inimă, diabet și cancer de colon decât cine mănâncă puține. Un adult are nevoie de cel puțin 25 de grame pe zi.

Beta-glucanul din ovăz scade colesterolul „rău” cu 4–6% dacă iei cel puțin 3 grame pe zi. Atâta au cam 75 de grame de fulgi sau 55 de grame de tărâțe de ovăz.
Varză murată, borș, chefir și iaurt: ce știm despre microbiom și ce e încă speculație.

Alimentele fermentate au făcut flora intestinală mai variată într-un studiu mic. Dovezile că fac bine sănătății sunt încă slabe. Murăturile au și multă sare.

Cei care mănâncă iaurt au avut un risc mai mic de diabet de tip 2 decât ceilalți, dar dovezile vin doar din studii pe populație. Alege-l simplu, neîndulcit.

Unele tulpini de probiotice scad riscul de diaree după antibiotice, mai ales la copii. La gastroenterită și la oamenii sănătoși, efectul lor nu e dovedit.
Cafea, ceai, cacao, sucuri și alcool, cu cifrele din studii, nu din reclame.

O băutură îndulcită cu zahăr pe zi e legată de kilograme în plus și de un risc mai mare de diabet de tip 2. Sucul de fructe nu ține locul fructului întreg.

Până la 3–4 cafele pe zi sunt legate de un risc mai mic de boli, iar 400 mg de cofeină pe zi sunt sigure pentru adulți. Cafeaua la ibric crește colesterolul.

Două căni de ceai pe zi au fost legate de un risc de deces puțin mai mic. Extractele de ceai verde din suplimente pot însă afecta ficatul.
De câtă proteină ai nevoie, carnea procesată, ouăle și mușchii după 50 de ani.

Creatina aduce puțină masă musculară și puțină forță în plus celor care fac exerciții de forță, inclusiv vârstnicilor. Fără antrenament, nu pare să ajute.

Adulții au nevoie de 0,83 g de proteine pe kilogram pe zi, iar vârstnicii, de mai multe. Cu exerciții de forță, proteinele ajută puțin mușchii până pe la 1,6 g.

Înlocuirea mezelurilor cu proteine din plante a fost legată de un risc de deces mai mic. Cu antrenament, soia ajută mușchii la fel ca proteinele animale.
Dieta mediteraneană, ultraprocesatele, sarea și postul intermitent, testate corect.

În studii mari, dieta mediteraneană a redus mai ales riscul de AVC. O poți urma și cu alimente de la noi.

Îndulcitorii aprobați în UE sunt considerați siguri în cantitățile obișnuite, dar nu ajută prea mult la slăbit. Ce știm despre aspartam, eritritol și stevia.

Postul intermitent ajută la slăbit cam cât o dietă cu mai puține calorii, nu mai mult, și nu e potrivit pentru oricine.
Când ajută un supliment, când e doar marketing și ce doze sunt sigure în UE.

Acidul folic luat înainte de sarcină scade mult riscul de spina bifida. Doza obișnuită e de 400 de micrograme pe zi, până în săptămâna 12 de sarcină.

Suplimentele de magneziu scad puțin tensiunea, mai ales la cei cu magneziul scăzut în sânge. La somn ajută puțin, iar la crampele vârstnicilor nu ajută.

O multivitamină luată zilnic nu te ajută să trăiești mai mult și nu previne bolile de inimă. Unii oameni au nevoie însă de anumite vitamine, nu de toate.
Ce mâncăm pentru memorie și pentru o tensiune bună, de la dieta MIND la usturoi.

Dieta MIND, care îmbină dieta mediteraneană cu dieta DASH, e legată de un risc mai mic de demență, dar singurul experiment mare nu a găsit un efect clar.

Suplimentele de usturoi scad puțin tensiunea celor care o au mare, dar nu înlocuiesc tratamentul. Usturoiul din mâncare nu a fost testat în experimente.