Când ajută probioticele și cum le alegi?

Dacă iei antibiotice și vrei un probiotic, alege o tulpină testată, ca Saccharomyces boulardii sau Lactobacillus rhamnosus GG. Ia cel puțin 5 miliarde de microorganisme vii pe zi, cât durează tratamentul^⁠[1]. Pe etichetă trebuie să scrie specia, codul tulpinii și câte microorganisme vii are produsul la data expirării.

Probioticele previn diareea de după antibiotice?

Probioticele previn unele cazuri de diaree după antibiotice, mai ales la copii. Într-o analiză a 33 de experimente cu 6.352 de copii, diareea a apărut la 8% dintre cei care au luat probiotice, față de 19% dintre ceilalți^⁠[2]. Nouă copii trebuie să ia probiotice ca unul să evite diareea. Efectul a apărut la cel puțin 5 miliarde de microorganisme pe zi, iar la doze mai mici rezultatul nu e clar.

La adulți, efectul depinde de specie, de doză și de cât de mare e riscul de diaree. Probioticele l-au scăzut cu peste o treime^⁠[3], dar doar unele specii au avut efect, iar dozele mari au ajutat mai mult decât cele mici. Când riscul era oricum mic, probioticele nu au ajutat.

Pentru diareea gravă provocată de bacteria Clostridioides difficile, efectul e mic. Într-o analiză a 47 de experimente, boala a apărut la 1,6% dintre cei care au luat probiotice, față de 3,2% dintre ceilalți^⁠[4]. Asta înseamnă că 65 de oameni trebuie să ia probiotice ca unul să evite boala. În 28 dintre aceste experimente, autorii aveau legături cu firme de probiotice.

Ce fac probioticele în alte situații

• Gastroenterita la copii. Două experimente mari din 2018, cu aproape 1.900 de copii, nu au găsit niciun efect al probioticelor. Nici Lactobacillus rhamnosus GG^⁠[5], nici un amestec de două tulpini^⁠[6] nu au scurtat diareea și nu au ușurat boala. Gastroenterologii pediatri europeni recomandă doar cu rezerve câteva tulpini^⁠[7] și resping clar acest amestec.
• Sindromul colonului iritabil. Probioticele pot ușura simptomele, dar nu se știe sigur care tulpini ajută^⁠[8]. Cel mai des, scad balonarea și gazele^⁠[1].
• Oamenii sănătoși. Probioticele cresc doar temporar numărul bacteriilor lor în intestin și nu schimbă durabil flora intestinală^⁠[9].
• Refacerea florei după antibiotice. Într-un experiment, oamenii care au luat un probiotic și-au refăcut flora mai greu decât ceilalți^⁠[10].

Cum alegi un probiotic

Efectele probioticelor țin de tulpină și de doză, deci rezultatele studiilor nu se pot aplica unui produs fără tulpina scrisă pe etichetă. O doză mai mare nu înseamnă automat un produs mai bun. Microorganismele mor în timp, de aceea contează câte sunt vii la data expirării, nu la fabricare^⁠[1]. Etichetele nu spun mereu adevărul: din 16 produse cu bifidobacterii, doar unul conținea exact speciile de pe etichetă^⁠[11].

În Uniunea Europeană, probioticele sunt suplimente alimentare^⁠[12], nu medicamente. „Conține probiotice” e o mențiune de sănătate care trebuie autorizată^⁠[13], iar până în 2012 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară respinsese toate mențiunile cerute pentru probiotice^⁠[14].

Cine trebuie să fie atent cu probioticele

• Oamenii cu imunitatea slăbită sau cu boli grave. Microorganismele din probiotice pot provoca, rareori, infecții grave. Cele mai multe infecții cu drojdia Saccharomyces au apărut la cei care luau Saccharomyces boulardii^⁠[15], mai ales la terapie intensivă. Infecțiile cu lactobacili sunt rare, dar pot fi mortale la bolnavii gravi^⁠[16]. Dacă ai o boală cronică sau imunitatea slăbită, vorbește întâi cu medicul^⁠[17].
• Bebelușii prematuri. Autoritatea americană pentru alimente și medicamente a avertizat că, la bebelușii prematuri, probioticele pot provoca infecții grave, chiar mortale^⁠[18].
• Oamenii sănătoși. Pentru cei mai mulți, probioticele par sigure și nu dau efecte neplăcute^⁠[17].