E sănătos un pahar de vin pe zi?

Dacă nu bei alcool, nu te apuca de băut pentru sănătate^⁠[1]. Dacă bei, cu cât bei mai puțin, cu atât e mai bine, pentru că nu există o cantitate de alcool sigură^⁠[2]. Un pahar de 150 ml de vin de 12% are cam 14 g de alcool. Cam tot atât are o sticlă de bere de 330 ml sau 50 ml de tărie de 40%.

Un pahar de vin pe zi te ajută să trăiești mai mult?

Puțin alcool nu te ajută să trăiești mai mult: beneficiul arătat de studiile vechi venea dintr-o eroare. Multă vreme, studiile au arătat că cei care beau puțin mor mai rar decât cei care nu beau deloc. Printre cei care nu beau erau însă și foști consumatori de alcool, cu un risc de deces mai mare decât al celor care nu au băut niciodată.

În 2023, o analiză a 107 studii, făcute pe 4,8 milioane de oameni, a corectat eroarea. Cei care beau până la 24 g de alcool pe zi, adică sub două pahare de vin, nu au trăit mai mult^⁠[3] decât cei care nu au băut niciodată. La femei, riscul de deces a început să crească de la 25 g pe zi, aproape două pahare de vin, iar la bărbați, de la 45 g, peste trei pahare.

Nici inimii nu-i folosește alcoolul. Într-un studiu făcut pe 371.463 de britanici, cei care beau puțin trăiau mai sănătos^⁠[4] decât cei care nu beau. Asta explica o parte din beneficiul aparent. Oamenii pe care genele îi fac să bea mai mult au avut mai des hipertensiune și boli de inimă.

Ghidul canadian din 2023 ajunge la aceeași concluzie: puțin alcool nici nu scade, nici nu crește riscul de boli ale arterelor inimii^⁠[5]. Crește însă riscul de hipertensiune, de fibrilație atrială și de AVC hemoragic.

Vârsta contează. O analiză mondială din 2022 a arătat că, sub 40 de ani, cel mai bine e să nu bei deloc sau aproape deloc^⁠[6]. După 40 de ani, cantitățile mici au fost legate de un risc de boală și de deces puțin mai mic decât al celor care nu beau. Totuși, niciun studiu nu a arătat că acest posibil beneficiu pentru inimă depășește riscul de cancer, spune Organizația Mondială a Sănătății.

Vinul nu e mai sănătos decât alte băuturi alcoolice. Chiar și în studiile vechi, care arătau un beneficiu, vinul și berea au fost legate de riscuri asemănătoare^⁠[7].

Alcoolul și cancerul

Alcoolul provoacă cel puțin șapte tipuri de cancer: de sân, colorectal, de esofag, de ficat, de gură, de faringe și de laringe. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului îl trece în grupa 1, cea a substanțelor despre care se știe sigur că provoacă cancer. Grupa arată cât de sigure sunt dovezile, nu cât de mare e riscul. Cancerul e provocat de alcoolul însuși, așa că orice băutură, oricât de scumpă sau de bună, crește riscul^⁠[2].

Nu se cunoaște o cantitate sub care alcoolul să nu mai crească riscul de cancer. În Uniunea Europeană, în 2017, consumul de sub 1,5 litri de vin pe săptămână a fost legat de aproape 23.000 de cazuri noi de cancer^⁠[8]. Aproape jumătate au fost cancere de sân.

Raportul oficial american din 2025 arată și riscul de-a lungul vieții. La femeile care beau sub o băutură pe săptămână, riscul de a face un cancer legat de alcool a fost de 16,5%^⁠[9]. La o băutură pe zi, riscul a fost de 19%, iar la două, de 21,8%. La bărbați, la aceleași cantități, riscul a fost de 10%, 11,4% și 13,1%. Codul european împotriva cancerului recomandă acum să eviți băuturile alcoolice^⁠[10].

Cât alcool are un pahar și cât beau românii

Ca să afli câți mililitri de alcool are o băutură, înmulțește volumul cu procentul de pe etichetă. Un mililitru de alcool cântărește cam 0,79 g.

Institutul Național de Sănătate Publică măsoară alcoolul în unități de 10 g^⁠[11], adică cam două treimi dintr-un pahar de vin de 150 ml. La bărbați, institutul consideră problematic consumul de peste 2 unități pe zi și 14 pe săptămână. La femei, limita e de o unitate pe zi și 7 pe săptămână.

Alte țări sunt mai stricte. În Marea Britanie, limita e de 14 unități de 8 g pe săptămână^⁠[12], iar ghidul canadian consideră riscul scăzut doar până la două băuturi pe săptămână.

România are unul dintre cele mai mari consumuri de alcool din Uniunea Europeană: 12,3 litri de alcool pur pe adult în 2023^⁠[13]. Consumul a crescut cu aproape 30% în zece ani. În 2019, 53,1% dintre bărbați și 18% dintre femei^⁠[14] beau, cel puțin o dată pe lună, șase băuturi sau mai multe deodată.

Cine nu trebuie să bea alcool deloc

• Femeile însărcinate sau care plănuiesc o sarcină. Alcoolul crește riscul de avort spontan, de naștere prematură și de boli permanente ale copilului^⁠[15]. Dacă ai băut înainte să afli că ești însărcinată, riscul e probabil mic, dar oprește-te acum.
• Femeile care alăptează. Cel mai sigur e să nu bei deloc. Un pahar băut ocazional probabil nu face rău, mai ales dacă aștepți cel puțin două ore^⁠[16] înainte să alăptezi.
• Minorii. În România, e interzis să vinzi sau să servești alcool celor sub 18 ani^⁠[17], iar vânzătorii trebuie să ceară actul de identitate.
• Șoferii. Condusul cu peste 0,80 g/l alcool în sânge e infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani^⁠[18]. Sub acest prag, condusul după ce ai băut se pedepsește cu amendă și cu suspendarea permisului pentru 90 de zile^⁠[19].
• Cei care iau medicamente. Alcoolul poate face unele medicamente ineficiente sau toxice, inclusiv pe cele fără rețetă și remediile din plante^⁠[20]. Vârstnicii sunt cei mai expuși. Întreabă medicul sau farmacistul.
• Cei care au boli de ficat sau probleme cu alcoolul. În boala de ficat cauzată de alcool, scopul tratamentului e renunțarea completă la băutură^⁠[21]. Dacă bei mult în fiecare zi, nu te opri brusc fără ajutorul medicului, pentru că poate fi periculos.