Dieta MIND previne demența?

Dacă vrei să faci ceva pentru creier, mănâncă des legume, fasole, nuci, cereale integrale și pește, dar rar carne roșie, brânză grasă, dulciuri și prăjeli. Aceeași alimentație ajută împotriva obezității, tensiunii mari și diabetului, care cresc riscul de demență^⁠[1]. Nu începe însă să bei vin pentru creier.

Ce este dieta MIND

Dieta MIND combină dieta mediteraneană cu dieta DASH^⁠[2], gândită pentru tensiunea mare, și e adaptată după studiile despre creier. Spre deosebire de dieta mediteraneană, dieta MIND include separat legumele cu frunze verzi și fructele de pădure^⁠[3] și nu cere mult pește sau multe fructe în general.

În studiul care a definit dieta, cel mai bun scor îl aveau cei care mâncau cel puțin^⁠[3]:

• 6 porții de legume cu frunze verzi pe săptămână, de exemplu spanac sau salată verde;
• o porție de alte legume pe zi;
• 2 porții de fructe de pădure pe săptămână;
• 5 porții de nuci pe săptămână;
• 4 mese cu fasole sau linte pe săptămână;
• 3 porții de cereale integrale pe zi;
• o masă cu pește neprăjit pe săptămână;
• 2 mese cu pui sau curcan neprăjit pe săptămână;
• ulei de măsline ca ulei principal în casă.

Pentru același scor, mâncau mai puțin de:

• 4 mese cu carne roșie pe săptămână;
• o porție de brânză pe săptămână;
• 5 porții de prăjituri și dulciuri pe săptămână;
• o masă cu prăjeli sau fast-food pe săptămână.

În experimentul cu dieta MIND, untul a fost limitat la cel mult o linguriță pe zi^⁠[2]. Scorul inițial dădea un punct pentru un pahar de vin pe zi, dar cercetătorii au scos vinul din experiment^⁠[2] din motive de siguranță.

Ce arată studiile despre dieta MIND

Studiile pe populație leagă dieta MIND de un risc mai mic de demență, dar singurul experiment mare nu a găsit un efect clar. Primul studiu a urmărit 923 de vârstnici din Chicago. Cei care respectau cel mai bine dieta au avut un risc de Alzheimer cu 53% mai mic^⁠[4] decât cei care o respectau cel mai puțin. O analiză a 11 studii, cu peste 224.000 de oameni, a găsit însă o legătură mult mai slabă: un risc de demență cu 17% mai mic^⁠[5]. În UK Biobank, un studiu cu aproape 79.000 de britanici, legătura dietei cu demența a apărut doar la femei^⁠[6].

În experimentul din 2023, 604 vârstnici cu kilograme în plus și cu cazuri de demență în familie au urmat trei ani fie dieta MIND, fie dieta obișnuită. Ambele grupuri și-au redus caloriile cu 250 pe zi și au slăbit aproximativ 5 kg. Memoria și gândirea s-au îmbunătățit în ambele grupuri^⁠[7], iar diferența dintre grupuri a fost mică și nesemnificativă. Autorii cred că și grupul cu dieta obișnuită a mâncat mai bine și că trei ani pot fi prea puțini.

Această nepotrivire apare des în cercetările despre alimentație și creier: studiile pe populație găsesc constant legături, iar experimentele au rezultate amestecate^⁠[8]. Un studiu pe populație nu poate separa complet dieta de celelalte obiceiuri ale celor care o urmează.

Ce spun OMS și experții despre alimentație și demență

Organizația Mondială a Sănătății spune că dieta mediteraneană poate fi recomandată^⁠[8] pentru a reduce riscul de declin cognitiv, dar cu rezerve, pe baza unor dovezi de calitate moderată. Dieta MIND e pomenită doar ca o abordare promițătoare. În schimb, OMS recomandă clar să nu iei vitamine B și E, omega-3 sau multivitamine pentru a preveni demența, dacă nu ai un deficit.

Comisia Lancet a găsit 14 factori de risc care pot fi schimbați, printre care tensiunea mare, diabetul, obezitatea, fumatul și lipsa de mișcare. Împreună, ei explică teoretic aproape jumătate din cazurile de demență^⁠[1]. Alimentația nu e pe listă, pentru că dovezile nu sunt destul de consecvente, dar ea influențează mai mulți dintre acești factori. Serviciul britanic de sănătate (NHS) rezumă așa: ce e bun pentru inimă e bun și pentru creier^⁠[9].

Spanacul și afinele ajută creierul?

Legumele cu frunze verzi și fructele de pădure au fost legate de un declin mai lent doar în studiile pe populație. Vârstnicii care mâncau aproximativ o porție de legume cu frunze verzi pe zi au avut un declin cognitiv mai lent^⁠[10] decât cei care mâncau cele mai puține. După autori, diferența echivalează cu 11 ani de îmbătrânire. La asistentele medicale care mâncau multe afine și căpșuni, declinul a fost întârziat cu până la 2,5 ani^⁠[11]. Cifrele sunt însă calcule statistice, nu efecte măsurate într-un experiment. În 14 experimente, afinele nu au îmbunătățit clar memoria și gândirea^⁠[12].

Nici vinul nu protejează creierul în mod dovedit. OMS Europa spune că nu există o cantitate de alcool fără efecte asupra sănătății^⁠[13]. Ghidul OMS despre demență adaugă că nu se poate presupune că puțin alcool protejează creierul.