Un ou pe zi face rău inimii?

Pentru cei mai mulți oameni, un ou pe zi nu pare să facă rău inimii. Contează mai mult ce mănânci cu el: untul și baconul aduc probabil mai multă grăsime saturată decât oul^⁠[1]. Fierbe oul sau fă-l ochi ori omletă, cu puțin ulei, într-o tigaie antiaderentă.

Ce arată studiile despre ouă și inimă

Studiile despre ouă și inimă au rezultate diferite. Unele nu au găsit nicio legătură, altele au găsit un risc ușor crescut, mai ales în SUA. O analiză din 2020 a reunit 28 de studii, cu 1,72 milioane de oameni. Un ou în plus pe zi nu a fost legat de un risc mai mare de boli de inimă sau AVC^⁠[2], nici în studiile din SUA, nici în cele europene. Totuși, datele din studiile europene nu exclud o creștere a riscului de până la 19%.

Un studiu din 50 de țări, cu aproape 177.000 de oameni, a ajuns la același rezultat. Cei care mâncau cel puțin șapte ouă pe săptămână nu au avut mai multe decese sau boli de inimă^⁠[3] decât cei care mâncau mai puțin de unul. Nici colesterolul lor nu era mai mare.

Șase studii americane, care au urmărit 29.615 adulți, au găsit însă un risc ușor crescut. La fiecare jumătate de ou în plus pe zi, riscul de boli de inimă a fost cu 6% mai mare^⁠[4], iar cel de deces, cu 8%. Legătura a dispărut când cercetătorii au ținut cont de tot colesterolul din alimentație.

O analiză din 2022, cu 3,6 milioane de oameni, a găsit un risc de boli de inimă cu 4% mai mare la fiecare ou pe zi^⁠[5]. Legătura a apărut, din nou, mai ales în studiile din SUA. Toate aceste date vin din studii pe populație, care arată legături, nu cauze. Niciuna dintre aceste patru cercetări nu a fost finanțată de producătorii de ouă.

Oul și colesterolul din sânge

Un ou mare, de 50 g, are cam 186 mg de colesterol^⁠[6], aproape tot în gălbenuș. O analiză a reunit 17 experimente pe oameni sănătoși. Cei care au mâncat de la un ou la trei sau mai multe pe zi au avut colesterolul „rău” (LDL) cu 8 mg/dl mai mare^⁠[7]. Comparația s-a făcut cu cei care au mâncat mai puține ouă sau deloc. Colesterolul din alimente ridică și colesterolul „bun” (HDL), cu 3,2 mg/dl^⁠[8].

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară nu a stabilit o limită pentru colesterolul din alimente^⁠[9], pentru că organismul îl produce singur. Potrivit autorității, grăsimile saturate contează cel mai mult pentru colesterolul din sânge.

Ouăle și diabetul

O analiză a 16 studii, cu 589.559 de oameni, nu a legat clar un ou pe zi de diabetul de tip 2^⁠[10]. Riscul a fost cu 18% mai mare doar în studiile din SUA, nu și în cele din Europa sau Asia.

Oamenii care au deja diabet trebuie să fie mai atenți. Dintre ei, cei care mâncau cele mai multe ouă au avut un risc de boli de inimă cu 40% mai mare^⁠[2] decât cei care mâncau cele mai puține. Rezultatul putea ține și de întâmplare, dar o analiză mai veche găsise un risc cu 69% mai mare^⁠[11]. Totuși, oamenii cu diabet pot mânca ouă^⁠[12], spune asociația britanică a diabeticilor.

Ce conține un ou

Un ou mare are cam 6 g de proteine și cam 72 kcal^⁠[6]. Mai are colină (cam 150 mg), vitamina B12 și puțină vitamină D, a cărei cantitate variază mult de la un ou la altul.

Codul de pe coajă și păstrarea ouălor

Prima cifră din codul de pe coaja oului arată cum au fost crescute găinile^⁠[13]: 0 înseamnă ecologic, 1 în aer liber, 2 la sol, iar 3 în cuști. Urmează codul țării și numărul fermei.

În magazine, ouăle nu se țin la frigider, la temperaturi sub 5 °C^⁠[14]. Un ou rece scos la căldură se acoperă cu picături de apă, care ajută bacteriile să se înmulțească pe coajă^⁠[15]. Pe ambalaj trebuie să scrie data până la care oul e bun și ce înseamnă codul.

Salmonella apare cel mai des în ouă și în carnea crudă^⁠[16]. Gătitul temeinic și curățenia din bucătărie scad riscul, iar păstrarea ouălor prea mult timp acasă îl crește.

Cine trebuie să fie atent la ouă

• Femeile însărcinate. În Marea Britanie, ouăle fără o anumită marcă de siguranță se mănâncă în sarcină doar bine gătite^⁠[17]. Ouăle din România nu au această marcă. Salmonella probabil nu afectează copilul, dar mama se poate îmbolnăvi grav.
• Copiii mici, vârstnicii și bolnavii cronici. Autoritatea britanică pentru alimente le permite și lor ouăle moi^⁠[18] doar dacă acestea au marca de siguranță britanică.
• Bebelușii. Le poți da oul, bine gătit, de pe la 6 luni^⁠[19]. Dacă îl dai după 6–12 luni, riscul de alergie poate crește. Dacă bebelușul are deja o alergie sau eczemă ori în familie sunt alergii, întreabă întâi medicul. Mulți copii scapă cu timpul de alergia la ou.